Dop na notte calm i mute,
sorpresa tił belle forse ngģ steve.
Chi l´avesse penząte? For ą nengłte!
I ntčrre ci jiące na scarpe de neve.
Dalla fenestre m´affącce a guardą
I navetru monne fore m´appare;
peccate che lu temp nze po fermą,
ca stu mumend addąvere ch´č care!
Tire lu vende de la marine,
n´aria fredde che taje la facce;
li viacchie de prime la chiame la strine:
u ti le lene, u gne fi ne le sacce!
Le cambane gelate, nghe nu sone cupe,
batte lu tocche de matetine;
quasce pe dice ca lu tembe č da lupe,
mentre la neve pare farine.
Na cotra bianghe ą recuperte la piazze,
li schile, li titte i le ciłmmenire;
nu pare de piassere zumbitte i svulazze,
i co perzone cumenze a jģ ngire.
Armate de scarpe onde de seve,
na coppela ngocce, nu tragne i nu mbrčlle,
zģ Ntonjie se parte i sfide la neve:
l´aspette nu porche i trč hallinelle.
A poche a poche lu borghe se svejie,
chi sclame, chi uarde, chi parle da sole,
i co giuvenuatte cuperte alla mejie
gią vą ´ccarecą tre quattre cajole.
Nghe nu vecale de Sante Rocche
Barucche gią ´rriesce da la cantine;
uaje a zappą propie ni je tocche:
se magne pilenne i se beve lu vine !
Ci stą nu silenzie straurdenarie
pe lu paese gna nengue scģ forte,
i quanta č belle a´ ´rmirą stł scenarie:
me pare nu quadre depinde da Giotte!
Dił viacchie, passčnne, se nome mette a parlą:
"Vulesse sapč, cumbą, gna se forme sti fiocche scģ płre..."
"Ah, queste č na cose che nte sacce spijegą;
forse le są sole Madre Nature!"